Drogurile, o problemă majoră cu care se confruntă tânăra generaţie

Prof. Cristiana Neamţu,

                                                                       Liceul Teoretic Bãneasa, Bãneasa, Constanţa

 

Motto: „Consumul de droguri nu este decât o sinucidere în mai multe etape: un fel de   

                                                                                                           sinucidere în serial.”

                                                                                                           (Raymond Carter)

Drogurile sunt substanţe artificiale create de oamenii de ştiinţã in anumite situaţii limitã. Cauzele au fost de regulã razboaiele. Efectele drogurilor erau “benefice” pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sã reziste in regim de razboi, de multe ori fãrã hranã şi fãrã apã. Asa au luat nastere substantele excitante – droguri in forma primara.

Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rãni. Cu timpul s-a realizat cã morfina administratã in mod repetat duce foarte repede la dependenţã fizicã şi psihicã. S-a cãutat un inlocuitor şi prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care inţial se credea cã nu dã dependenţã aşa de mare ca morfina. In realitate, dependenţa de heroina este de şapte ori mai mare decât cea de morfinã.

Motivele pentru care tinerii consumă alcool şi droguri sunt diverse: curiozitatea specifică vârstei, dorinţa de a face parte dintr-un grup valorizat social, presiunea grupului de prieteni, modele din familie sau pur şi simplu plăcerea de a consuma aceste substanţe.

               In ultimii ani drogurile sunt o problemă majoră cu care se confruntă tânăra generaţie dornicã sã experimenteze „orice”.Părinţii şi profesorii in multe situaţii nu sunt pregătiţi suficient pentru a face faţă acestei situaţii.Din aceasta cauzã, asaltul traficanţilor de droguri asupra locurilor fecventate de tineri: licee şi campusuri universitare, cluburi, discoteci, baruri devine foarte greu de controlat.Pentru prevenirea acestei situaţii este necesară informarea populaţiei cu privire la consum si efecte:

                            Atenţia .Orice indiciu care poate sugera un consum de droguri trebuie luat în considerare.

                           Cunoaşterea .Dacă sunt cunoscute calităţile şi defectele tinerilor de către persoanele din anturaj, aceştia pot fi sprijiniţi când întâmpină greutăţi şi nu vor mai fi nevoiţi să apeleze la surogate de fericire.Cunoaşterea anturajului tânărului este, de asemenea importantă, pentru că se pot afla informaţii despre valorile covârstnicilor şi se mai poate verifica comportamentul adolescentului în afara casei.

                         Comunicarea – .dacă anturajul, cel adult, se interesează şi este preocupat în mod real de grijile, temerile şi bucuriile adolescenţilor se creează premisele unei comunicări sincere şi bazate pe încredere.Această comunicare trebuie să ţină cont şi de dorinţa de intimitate a tinerilor, deci nu este recomandabilă forţarea unor răspunsuri.

                                    Învăţarea - este recomandabil să se cunoască cât mai multe informaţii despre droguri.Pentru a avea un impact mai puternic se recomandă ca procesul de învăţare să se facă împreună cu adolescenţii şi apoi să se comenteze informaţiile.

 Modificãrile comportamentale ale consumatorului de droguri sunt:

                 schimbarea comportamentului;

                 scăderea memoriei;

                 pierderea gradată a interesului faţă de familie, prieteni,   şcoală, sport, pasiuni;

                 schimbarea prietenilor şi încercarea de ascundere a lor;

                 ochi injectaţi, pupile dilatate sau concentrate, coordonare deficitară a mişcărilor oculare;

                 talharii, minciuni;

                 vorbire rapidă sau îngreunată;

                 lipsa inexplicabilă a banilor sau a obiectelor de valoare din casă;

                 stãri nervoase,acte de agresiune faţã de cei din jur;

                 treceri fără motiv de la bucurie la tristeţe;

                 pierderea sau creşterea apetitului;

                 stări de somnolenţă şi apatie, lipsa oboselii, insomnie;

                 ascultarea unor melodii care încurajează consumul de droguri;

                 mirosuri sau pete neobişnuite pe piele sau pe îmbrăcăminte, urme de înţepături, vânătăi;

                 deţinerea de prafuri, capsule, fiole, seringi, ace, etc.;

                 asumarea de comportamente riscante : conducerea autovehiculelor, relaţii sexuale neprotejate;

                 probleme cu legea.

          Urmãrile consumului de droguri:

                     accidente de maşină – prin conducerea sub influenta stupefiantelor;

                     violenţă şi delicvenţă – adolescenţii care consumă droguri sunt predispuşi la acte de violenţă;

                     comportamente sexuale de risc – riscul pentru sarcini nedorite, infectarea cu boli cu transmitere sexuală, inclusiv HIV/SIDA care se poate transmite la toxicomani prin folosirea in comun a acelor de seringa pentru injectarea stupefiantelor, este foarte mare;

                      pierderea vieţii sociale – consumul de droguri scade stima de sine, creşte riscul de apariţie a depresiei şi a agresivităţii, creează probleme cu prietenii, şcoala sau părinţii;

                      suicidul sau moartea prin supradozaj– în multe cazuri consumul de droguri duce la suicid sau mãrirea dozei de stupefiant in scopul obţinerii efectului halucinogen.

Principalii factori care ii determina sa consume droguri pe adolescenţi sunt: curiozitatea, dorinţa de senzaţii tari, lipsa de maturitate, problemele personale, singurătatea, anturajul, climatul familial defavorabil, nivelul cultural sau intelectual redus, lipsa informaţiilor despre droguri şi imitarea modelelor din filme. Situaţiile favorabile consumului de droguri sunt: prietenia cu toxicomani, distracţiile (petreceri, discoteci, baruri) şi frecventarea anumitor grupuri. Factorii care ii determina pe adolescenti sa evite consumul de stupefiante   sunt: tăria de caracter, teama de dependenţă, conştientizarea pericolului, gradul de cultură sau educaţie, teama de părinţi şi mediul în care trăiesc.

Metodele de prevenire a consumului de droguri sunt:

* strategiile individuale,

* strategiile de grup,

* informarea la nivelul şcolilor prin introducerea de opţionale pe tema consumului de droguri si a efectelor lui.

* părinţii prin educatia copiilor cu privire la consumul de droguri  

* campaniile mass-media.

O eficinţã maritã se obţine prin combinarea tuturor acestor metode.

                     1.Strategiile individuale constau în schimbarea atitudinii, comportamentului şi cresterea nivelului de cunoştinţe despre droguri.Asemenea strategii se adresează unei persoane în individualitatea sa.În această categorie se încadrează următoarele metode:

tactici de înfricoşare, care au scopul de îndepărtare a grupului ţintă de un anumit comportament, bazându-se pe sentimente de anxietate;

             tehnici ce folosesc mesaje sensibilizante;

tehnici de abordare afectivă şi interpersonală.Programele urmăresc îmbunătăţirea imaginii personale, a deciziei, a aptitudinilor de comunicare;

            oferirea de activităţi alternative care să îndepărteze plictiseala;

            abordarea informativă porneşte de la supoziţia că oamenii folosesc droguri pentru că nu sunt suficient informaţi despre efectele negative ale consumului.Dacă informaţiile vin de la o sursă pe care grupul ţintă o consideră de încredere, oferirea de informaţii poate avea un rol important;

               abordarea „mi s-ar fi putut întâmpla mie” porneşte de la presupunerea că, deşi tinerii sunt conştienţi de pericolele consumului de droguri, ei presupun că acestea nu se vor răsfrânge asupra lor;

              „a şti să lucrezi cu emoţiile”  această metodă este bazată pe teoria că oamenii folosesc drogurile ca o reacţie la problemele emoţionale.Se urmăreşte creşterea rezistenţei la stres şi detectarea grupurilor de risc;

                 îmbunătăţirea deprinderilor sociale.Aceste programe sunt direcţionate spre îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare, şi încurajarea participanţilor să reziste la presiunea socială;

                identificarea comportamentului antisocial la vârste tinere: agresivitatea, rebeliunea, nerăbdarea şi timiditatea pot fi indicatori timpurii ai problemelor comportamentale de mai târziu.Programele urmăresc descoperirea acestor copii în fazele lor incipiente şi orientarea lor spre o direcţie mult mai acceptabilă social.

                      2.Strategii de grup.Aceste strategii au în general o influenţă majoră, în special în cazul adolescenţilor.

                      3.Strategii care vizează şcolile – presupun: informarea elevilor la orele de curs cu privire la consumul de droguri, stabilirea unui centru de consiliere în care şcolile şi formularea de mesaje clare împotriva consumului de droguri de catre elevi sub indrumarea cadrelor didactice.

                     4.Strategii care vizează părinţii – parintii au un rol important in instruirea adolescentului atunci cand abordeaza o discutie pe tema consumului de droguri oferindu-i acestuia informatii necesare cunoasterii din faza timpurie a efectelor cu urmari grave pe care le au stupefiantele, astfel  fiind greu de convins de catre dillerii de droguri sa „incerce marfa” pentru a vedea cum este.

                     5.Campaniile mass-media sunt foarte eficiente în combinaţie cu strategiile de prevenţie individuale.

Cele mai cunoscute droguri printre elevi au fost : heroina, cocaina, marihuana, haşiş şi tranchilizantele, sedativele.

Dependenţa de droguri poate fi explicată prin determinanţi sociali, psihologici, biologici şi familiali.

Drogurile creează dependenţă, ceea ce înseamnă că, după un timp, consumatorul îşi pierde libertatea de a alege, de a fi el însuşi.

Dependenţa este o stare de intoxicaţie acută, caracterizată prin necesitatea constrângătoare de folosire a drogurilor.

In functie de tipul substantei stupefiante pe care adolescentul o folososte in consum dependenta se poate manifesta astfel:

Dependenţa de tip morfinic cuprinde atât dependenţa psihică cât şi pe cea fizică, acestea fiind înoţite de toleranţă.Dependenţa psihică este însoţită de efecte euforizante, este puternică, determinând dorinţa imperioasă de a consuma din nou drogul.Toleranţa este apreciabilă.Sindromul de sevraj este violent, greu de suportat de către organism, reluarea administrării este determinată nu numai de dependenţa psihică, ci şi de cea fizică.

 Dependenţa de tip amfetaminic are ca principale caracteristici, dependenţa psihică şi toleranţa, dependenţa fizică este rară.  

Dependenţa de tip cocainic se caracterizează atât prin dependenţă psihică, care se instalează rapid şi este puternică, cât şi prin toleranţă avansată.Dependenţa fizică este puţin accentuată.

Dependenţa de tip barbituric implică dependenţă psihică şi fizică foarte puternice.Sevrajul, este foarte greu de suportat putându-se ajunge prin complicaţii, chiar la moarte.

Dependenţa generată de tranchilizante este asemănătoare cu cea determinată de barbiturice, cu singura diferenţă că dependenţa psihică este foarte rară.

 Dependenţa generată de L.S.D. se caracterizează prin lipsa dependenţei fizice şi a toleranţei.   

Dependenţa de cannabis se carcaterizează prin dependenţă psihică şi toleranţă, fără a fi prezentă dependenţa fizică, cu excepţia cazurilor de consum exagerat.

In concluzie decizia de a consuma sau nu substanţe stupefiante aparţine fiecarui individ in parte, rolul cadrelor didactice, parinţilor, etc, este acela de a oferii cat mai multe informaţii despre efectele acestor substanţe ucigase care în prima faza produc acea stare placutã de euforie urmatã mai apoi de: coşmarul dependenţei, pierderea vieţii sociale, a prietenilor şi uneori abandonarea acestora de cãtre familie care renunţã la lupta pentru salvarea propriului copil consinderâd cã este imposibilã şi în final pierderea vieţii. In unele situaţii pierderea sãnãtãţi prin infectarea cu virusul HIV şi a altor boli cu transmitere pe cale injectabilã prin folosirea în comun a seringilor şi acelor, astfel mulţi consumatori de droguri au reuşit într-un final sã renunţe la stupefiante, dar, nu s-au mai vindecat de SIDA nAiciodatã, deci, pierzându-şi viaţa, indirect, tot datoritã drogurilor, de aceea este important ca acest subiect delicat sã fie tratat cu maximã seriozitate de catre toate persoanele care intervin în educaţia elevilor.